Deep into that darkness I stood wondering, fearing, doubting, dreaming dreams no mortal ever dared to dream before.

De la finala Cupei Romaniei , la care bine/rau ca nu am mers , pana azi , multe au fost.
Sabau a plecat, Trombetta a venit; apus de era.
L-am felicitat pe Shorty de ziua lui si mi-a placut tare mult mesajul de multumire pe care mi l-a trimis. M-am simtit superb :p. Imi e dor de CJ. Vreau in Janice.
Azi am avut examen, la IP, iar in weekend am fost la Teatru:In container; Panoramic - up in the sky having Ratatouille , not the mouse , but the dish. It felt fancy. It felt good.

Sambata am halit o clatita gigantica cu cioco ,apoi seara am mers la "Prince of Persia".  Am apucat sa il vad pe V. , e tare cute :p. Tall , dark and handsome, dar nu se compara...
Din pacate , Duminica nu a fost o zi prea productiva; mi-am petrecut ziua uitandu-ma la "Chuck" un TV Show a carui nume aparea la statusul unei colege de grupa. E bestial. E cu spioni & funny stuff. Recomand.

Hmm back to the IP test. In principiu cred ca a fost bine, sper sa trec. Nu visez la note gigantice. Asta e. Mi-amdat seama ca nu pot face asta pt restul vietii, nu stiu, dar hmmm, I don't have the necessary  skills. I may be stupid, informatically speaking :))

24 Mai :

Acum mi-am adus aminte că ieri am zis că azi merg din nou la Biserică. Mama m-a rugat să merg, deoarece ea nu poate. Am fost, şi ea părea atât de fericită la telefon; a început să meargă prin casă, nu mai e stresata, e altfel, totul se îndreaptă spre bine. Vrea la Târgu Mureş la recuperare, acolo unde a fost şi Doru vara trecută. Aş vrea să o ducem acolo, dar nu ştiu care e protocolul; să merg iar până acolo pt 10 minute (şi alea nesigure ) ? O să mai vedem.
Pe alt plan, Poli Timişoara a ieşit de pe podium , nu mă aşteptam la altceva; dar totuşi, unde e Nibombe ??? Hmm, săptămâna asta e Finala Cupei României; poate merg; aş vrea să vină şi ăştia din CJ; ar fi super! Tot vorbind de "aş vrea"-uri...aş vrea să-i zic cuiva că îmi va fi dor dacă pleacă la anu' dar mie frică de reacţii acum că totul pare parcă mai bine, dar şi mai rece în acelaşi timp.

1 mai tihnit, 1 mai afectuos, 1 mai îngăduitor

Trebuia să merg cu Andra,Boris & Co. la grătar (“soia”) , să petrecem sfârşitul de săptămână într-un mod lipsit de agitaţie, lipsit de lume , DEPARTE DE LUME, dar cu toate evenimentele îmbâcsite de lacrimi şi lumi întoarse pe dos din ultimele săptămâni, totul s-a dus pe apa sâmbetei.

Mama e tot în spital, oricum veştile sunt bune. Peste 2 săptămâni o mută de la reanimare, iar azi au ridicat-o că să stea în fund puţin, doar pt. câteva secunde. A, şi I se face masaj zilnic.

Nu ştiu cum va fi anul viitor, defapt nu ştiu dacă va fi, pentru că nu îmi pot închipui cum va fi totul acum că ea nu va mai lucra. Sincer, nici nu îmi pasă. Vread doar să fie ea din nou, deşi cineva îmi şopteşte că nu va fi ca inaite.

Ea nu mă lasă să stau în Satu Mare, zice să vin la şcoală, ca să nu pierd orele, dar nu pot fi 100% concentrată pe ceea ce e aici. Mă simt amorţită şi vreau acasă. Nu m-am simţit aşa de singură niciodată. Voi încerca să plec cândva, dar încă nu ştiu când aş putea face asta. Mă ţin captivă licenţa, Ip-ul,java,engleza, dacă nu am grijă de ele acum, o să se termine totul ca semestrul trecut, când am pierdut examene, şi nu numai, doar ca să rămân debusolată şi cu inima - o ciutură plină cu lacrimi.